Newsletter

1996 - DaKINO, anul VI — Formula As, decembrie 1996

Iniţiat în ’90 de către regizorul Dan Chisu, Festivalul îşi lărgeşte preocupările de la o competiţie a peliculelor studenţeşti la o întrecere mult mai largă, de forţe profesioniste, dar şi începătoare în ale scurt metrajului şi filmului documentar, fără barem de vârstă. Devenind Festival internaţional, festivalul “DaKINO” reuşeşte anul acesta să aducă în concurs 70 de filme din 19 ţări: Franţa, Australia, Belgia, Ungaria, SUA, Anglia, Spania, Canada, Cehia, Muntenegru, Slovenia, Lituania, Iugoslavia, Italia, Grecia, Libia, Elveţia, Austria şi România, din care 47 de titluri străine şi 23 de titluri româneşti.
Preşedinte de onoare al Juriului e Ştefan Iordache, preşedinte activ, regizorul Emil Loteanu, alături de el, regizorii Andrei Blaier, Cristian Comeaga, actorii Şerban Ionescu, Florin Călinescu, criticii Cristina Corciovescu şi Lucian Georgescu.
Dintre invitaţii de onoare ai festivalului: actriţa franco-americană Marisa Berenson; compozitorul Christian Leroy. (Alice Mănoiu)
 
1998 - Le cinéma roumain renaît de ses cendres - Le Samedi Culturel, 21 novembre 1998

Le Festival international du film organisé la semaine dernière à Bucarest par la Fondation DaKINO présentait sur les ecrans de la capitale roumaine 120 films de fiction et documentaires produits dans une dizaine de pays.
“Nous en sommes à la huitième edition, déclare Dan Chisu, président de la Fondation DaKINO et initiateur du festival. Je ne peux pas définir une identité précise de cet événement. Nous sommes obligés de mélanger les longs et courts métrages aux documentaires. L’année dernière, la Roumanie a produit seulement deux longs métrages, ce qui est un chiffre ridicule pour organiser un festival de films. Donc, on mélange les formats pour donner consistance à cette manifestation. Le Festival DaKINO correspond à l’image de la production roumaine d’aujourd’hui.”
Pour l’année prochaine, la Roumanie annonce déjà une dizaine de nouveaux longs métrages. Sans censure. (M.B.)

2001 - Events and Attractions — DaKINO International Film Festival — What, Where, When Bucureşti, October-November 2001

Once again, autumn means art for Bucharesters, as the international film festival DaKINO returns for its tenth year. Screening short films and documentaries from several European and American countries, the film festival is annually assembling the young elite of European cinematography and filmmaking in Bucharest for about a week. This year participants will come from 15 countries: Belgium, Italy, Turkey, France, Slovakia, Denmark, Finland, Hungary, Germany, Russia, Canada, Holland, Sweden, UK, Yugoslavia, Israel, Portugal, US and Switzerland.
Each year, the festival invites an international movie star as its guest of honor like the famous European director Emir Kusturica in 1999, or Christopher Lambert and Giuliano Gemma in 1997, Marisa Berenson in ’96, or Charlotte Rampling in ’95.
‘Hors concourse’ important international movies are usually presented every evening during the entire festival. The opening gala intends to feature the newest Kusturica movie ‘Super 8 Stories’. The parallel program of the festival will also feature the Cannes nominated ‘Trouble Every Day’, and the Israeli program ‘Art of the Impossible’ coordinated by the NCM Israel Production Co. director Moti Sandak, among many other surprises, one of which being the hottest Hallmark TV Network premiere.
So if you’re into original European stories and you feel like taking a break from the Hollywood flicks you’ve been taking in all year, check out the DaKINO Festival. (Argentina Cusnir & Ionel Barlabau)

Le Festival international de film “DaKINO” — Bucarest Matin, 28 novembre 2001

Unique manifestation de ce genre en Europe de l’Est, DaKINO sera un pont pour la réaffirmation du film roumain, hier encore en grande souffrance, déclarait le ministre de la Culture et des Cultes, Razvan Theodorescu. Le festival se déroule en trois sections: critique, fiction et documentaire. Les invités d’honneur de ce festival sont: Simcha Jacobovic du Canada, producteur et réalisateur de films documentaires, André Ceuterick de Belgique, journaliste et critique de film, Alexandra Leibovitch et Antonina Oudalova de Russie, Jukka Pekka Laasko de Finlande ainsi que la réalisatrice Claire Denis et l’acteur Alex Descas de France.
Ce soir (20h00), vous êtes invités à voir “SaKadat extrasensorial”, un spectacle de théâtre fait de bruits et d’attitudes ayant pour protagonistes le groupe de percussion “Sensor”; mis en scène par Dan Chisu.
A 21h00, Hallmark Entertainment en collaboration avec Babei Sberg International Film Produktion et Sextant Entertainment présente le film “Blanche-neige”, de Caroline Thomson. 

DaKINO, la a XI-a ediţie — Realitatea Românească, 28 noiembrie 2001

Festivalul Internaţional de Film DaKINO începe astăzi, prezentând în deschidere, pentru prima oară în cei zece ani de desfăşurare, un film românesc: “Filantropica”, în regia lui Nae Caranfil. Pentru spectatorii bucureşteni, acest eveniment este cu atât mai important cu cât filmul va fi programat pe marile ecrane abia în toamna viitoare. Celelalte proiecţii din cadrul festivalului vor avea loc la Palatul Naţional al Copiilor, fiind anunţate 90 de filme de scurtmetraj. (R.A.)

“Filantropica”, primul film românesc ce intră în competiţia DaKINO — Azi, 29 noiembrie 2001

Festivalul “DaKINO” a programat pentru seara de deschidere cea mai recentă realizare a regizorului Nae Caranfil, “Filantropica”, o comedie amară de actualitate, care nu va intra pe ecrane până în 2002. Dorel Vişan, Claudiu Bleonţ, Virgil Ianţu, Aurelian Temişan, Monica Davidescu, Magda Catone, Loredana, Ioana Moldovan, Neti Sandu, Cătălin Botezatu, alături de mulţi actori tineri au venit să vadă filmul lui Nae Caranfil, “cel care nu şi-a pierdut niciodată busola, ba, mai mult, le-a mai găsit şi pe ale altora”.
Presărat cu dialoguri interesante, filmul nu-ţi lasă ocazia de-a întrevedea scena următoare. Actorii te ţin cu sufletul la gură, iar coloana sonoră compusă de Marius Mihalache accentuează trăirile personajelor. Previzibil sau nu, finalul uimeşte oricum prin simplitate şi imaginaţie. (Andreea A. Raicu)

Festivalul DaKINO şi-a deschis porţile cu un Caranfil de excepţie — Realitatea Românească, 29 noiembrie 2001

Deschiderea oficială a celei de-a XI-a ediţii a Festivalului DaKINO a avut loc marţi seara, la Sala Palatului. Dan Chişu l-a trimis în locul său pe scenă, pentru a susţine discursul inaugural, pe Claudiu Bleonţ. Actorul şi-a îndeplinit misiunea fericit, a vorbit eficient şi inteligent, înainte de prezentarea filmului care a deschis festivitatea, “Filantropica”, a cărui regie şi al cărui scenariu poartă semnătura lui Nae Caranfil.
“Filantropica” este o radiografie a societăţii contemporane, în care bugetarul “cu studii” nu are şansa unui trai decent decât dacă cerşeşte, nu oricum însă, ci apelând la un “textier” profesionist (meserie inventată după ’89), care s-a îmbogăţit învăţându-i pe defavorizaţii soartei cum să stârnească mila românilor. Spectatorul are ocazia să-i vadă pe George Dinică şi pe Mircea Diaconu interpretând, aşa cum ne-au obişnuit, magistral. “Filantropica” este şi o rampă de debut pentru o seamă de actori tineri, a căror prestaţie a fost fără reproş. Este vorba de Mara Nicolescu, Viorica Vodă şi Cristina Gheorghe-Robert, pe care, suntem siguri, îi vom mai vedea în producţii la fel de valoroase ca aceasta. Sperând că totuşi vom avea ocazia să vizionăm filmul — produs de Domino Film, Mact Productions, Media Pro Pictures, cu participarea Centrului Naţional al Cinematografiei şi a Canal+- şi pe marile ecrane din România, nu vom spune decât că îi mulţumim lui Dan Chişu pentru că ne-a prilejuit întâlnirea cu “Filantropica” şi cu Nae Caranfil. (C.U.)

“Filantropica”, un film dureros de adevărat — Monitorul, 29 noiembrie 2001

O distribuţie de excepţie, cu actori aleşi pe sprânceană şi talent, într-un film ce poartă o semnătură de excepţie — Nae Caranfil. Publicul, care a aplaudat până i s-au înroşit palmele, l-a văzut pe ecran pe Mircea Diaconu, adică pe acel profesor de literatură depăşit cu mult de timpurile moderne în care trăiesc tinerii generaţiei promobile, prodroguri şi maşini străine.
O tragicomedie în care destinul unui om ia o întorsătură subită din cauza unui duşman de moarte cu care se luptă zi de zi: banul. O poveste a unei poveşti dintre un El şi o Ea, dar care nu a avut nimic în comun cu iubirea, ci mai degrabă cu înşelătoria. “Filantropica” a surprins slăbiciunea omului în faţa tentaţiilor de tot felul, în faţa viselor de a fi bogat măcar o zi pe săptămână, în faţa dorinţei de a deveni scriitor cunoscut. “Filantropica” a debordat de realitate cruntă, dureros de adevărată. Ce poate fi mai josnic pentru un profesor decât să recurgă la înşelătorie pentru a obţine admiraţia unei femei cu “fiţe şi aere de manechin”... Timp de două ore, la Sala Palatului s-a râs şi, în unele momente, s-a zâmbit amar în colţul gurii. Nae Caranfil a făcut un film care a refuzat happy-end-ul american, pentru că viaţa nu este o continuă plictiseală stropită din când în când cu lapte şi miere. La final, actorii şi cei “vinovaţi” de buna dispoziţie creată au fost aplaudaţi la scenă deschisă. (Ana Maria Prelipcean)

“Iagalo” şi “Super 8 Story” la DaKINO — Ziua, 30 noiembrie 2001

Festivalul Internaţional de Film DaKINO continuă astăzi, la Palatul Naţional al Copiilor, cu o producţie românească, “Iagalo”, în regia lui Paul Ţanicui şi cu ultimul film al lui Emir Kusturica, “Super 8 Story”. “Iagalo” este primul documentar produs în România care are ca subiect muzica şi viaţa ţiganilor lăutari din satul Clejani, sat al cărui renume a depăşit demult graniţele ţării. Despre aceşti lăutari s-au mai făcut o sumedenie de filme, însă majoritatea produse în Franţa, Germania, Australia etc., niciunul dintre ele, cu excepţia filmului lui Tony Gatliff, nefiind difuzat la noi. “Iagalo” — care înseamnă în ţigăneşte înfocat, arzător — este rezultatul muncii începute acum un an de către regizorul şi scenaristul filmului, Paul Ţanicui. (A.M.)

Final cu chef. Pentru “Ajutoare Umanitare”, Hanno Hoffer a câştigat Marele Premiu DaKINO — Ziua, 4 decembrie 2001

Sâmbătă seara, la Palatul Naţional al Copiilor, s-a pus punct ediţiei a XI-a a Festivalului Internaţional de Film DaKINO. După 3 zile de proiecţii, în cadrul competiţiei cinematografice şi a programului paralel, au fost anunţaţi câştigătorii premiilor.
Gala Laureaţilor a debutat cu două momente artistice: unul coregrafic, realizat de Răzvan Mazilu şi Corina Dumitrescu, şi unul muzical, avându-l drept protagonist pe violonistul german Mani, cunoscut publicului românesc datorită apariţiilor alături de trupa “Phoenix”. Apoi au urcat pe scenă Dan Chişu şi Magda Catone, care au acordat premiile DaKINO — 2001, împărţite aproape frăţeşte între peliculele româneşti şi franţuzeşti. Momentul decernării premiilor a fost urmat de proiecţiile unora dintre peliculele câştigătoare, după care spectatorii au avut parte de o surpriză. Deşi sărbătoreau încheierea festivalului, organizatorii n-au uitat de Ziua Naţională şi i-au invitat pe toţi participanţii în holul sălii de la Palatul Copiilor, la o seară românească de la care n-au lipsit mâncărurile şi băuturile tradiţionale. Cu ciolan afumat şi fasole, cu sarmale şi mămăliguţă şi, mai ales, cu muzica tarafului “Rromi Iagale”, DaKINO s-a încheiat într-o atmosferă generală de voie-bună. La 11 ani de la debut, cel mai “longeviv” eveniment cultural post-revoluţionar nu şi-a dezamăgit nici de această dată publicul.
Marele Premiu al festivalului a fost înmânat lui Hanno Hoffer, România, pentru “Ajutoare Umanitare”. (Irina Cristea)

2002 - Legea lui DaKINO: vino! — Cronica Română, 25 noiembrie 2002

E neapărat nevoie să spunem ceea ce deja ştiţi: DaKINO e un festival care merită văzut, fie şi numai pentru că a ajuns la această ediţie. În plus, cred că vă doriţi, ca şi mine, să descoperiţi debutul vreunui regizor (bine-ar fi să fie român!), care apoi să vă reconfirme opţiunea printr-un lungmetraj, aşa cum a fost cazul lui Cristian Mungiu. Zilele de scurtmetraje se încheie, în tradiţia festivalului, cu lungmetraje şi concerte. E anunţat celebrul regizor francez Gaspar Noe, care ne aduce „Irreversible”, un film care trece drept scandalos prin scenele sale erotice şi de violenţă, cu Monica Belucci pe afiş.
Evenimentul incendiar se anunţă concertul susţinut de fanfara Ciocârlia din Zece Prăjini, care urmează documentarului „Iag Bari”, în regia lui Ralpf Marschallek (Germania). După un succes enorm prin toată lumea, Fanfara va avea marţi un prim concert în faţa publicului românesc. Ca bonus… din partea casei, sunt proiectate, în prezenţa regizorilor, „Furia” lui Radu Munteanu, în premieră, şi „Pigmeii lui Carlo” de Radu Mihăileanu.

Festivalul DaKINO este subvenţionat de Guvern — Realitatea Românească, 26 noiembrie 2002

La Institutul Francez, în incinta Sălii Elvira Popescu, a avut loc ieri conferinţa de presă legată de cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film DaKINO, care se desfăşoară, între 25 şi 30 noiembrie, la Bucureşti. Au participat Dan Chişu — preşedintele festivalului, Miruna Berescu — directorul artistic, criticii de film Irina-Margareta Nistor, Andrei Gorzo, Bujor-Ion Râpeanu şi Rosana Oprea — producătorul festivalului. „Am primit sprijinul Guvernului României şi al Primăriei Capitalei, de 1.700.000.000 de lei. Bugetul alocat festivalului a fost de 600.000 de dolari. Cred că numai statul poate ţine asemenea festivaluri. Competiţia de scurt-metraj nu ar fi ajuns la DaKINO fără aceste mici plombe — cum ar fi Bregovic — care au ridicat nivelul festivalului”, a spus Dan Chişu. (Mireille Astrid Popa)

DaKINO s-a deschis cu „Omul fără trecut” — Gardianul, 27 noiembrie 2002

Festivalul DaKINO a debutat luni, la Sala Palatului, cu proiecţia filmului „Omul fără trecut” de Aki Kaurismaki, peliculă distinsă la Cannes 2002 cu Palme d’Or şi cu premiul Cea mai bună actriţă pentru Kati Outien. Aceasta este cea de-a doua producţie dintr-o trilogie începută de cineast despre Finlanda contemporană. Lumea finlandeză din „The Man Without a Past” este la prima vedere simplă şi banală, simţirile putând fi ale unei umanităţi de pretutindeni. Drumul eroului (Markku Peltola), care şi-a pierdut memoria în urma unui accident, către regăsirea identităţii este, în fapt, sensul vieţii, greu încercată de inevitabilele greutăţi. Bărbatul reuşeşte să iasă din destinul de proscris, câştigându-şi pas cu pas identitatea. Un drum de Sisif, în care singurul sprijin moral este pentru el iubirea femeii jucate de Kati Outien. Muzica rock’n’roll a anilor ’70 răsună puternic prin „Army Salvation Band”, aducând publicului un salutar optimism şi bucuria de a trăi. (L.I.)

In Memoriam Ion Popescu-Gopo — Curentul, 27 noiembrie 2002

Agenţia Babel Communications marchează în această perioadă proiectul „Omuleţul lui Gopo”, ce îşi propune revitalizarea desenului animat din România. În cadrul acestui program, veţi putea urmări proiecţia filmelor de animaţie şi de scurt-metraj: Scurtă Istorie, Şapte arte, Homo Sapiens, Alo, Hallo, proiecţii ce vor avea loc la Sala Mare a Palatului Copiilor în cadrul Festivalului DaKINO.

DaKINO l-a înviat pe „Omuleţul lui Gopo” — Realitatea Românească, 28 noiembrie 2002

În cadrul Festivalului Internaţional de Film DaKINO, de la Palatul Copiilor, s-a amenajat un stand, „Omuleţul lui Gopo”, dedicat memoriei marelui cineast, Ion Popescu-Gopo. Ideea acestui proiect îi aparţine directorului firmei Babel Communications, Călin Diaconu. Pe de o parte, scopul este de a reînvia imaginea micuţului, dar vestitului personaj, iar pe de altă parte, acela de a revitaliza desenul animat în România. Publicul poate viziona, la Sala Mare a Palatului Copiilor, proiecţiile de film de animaţie de scurt metraj semnate de marele cineast. La stand, sunt prezentate afişe şi, în premieră, trei dintre marile premii obţinute de Gopo de-a lungul vieţii sale: Premiul Palme d’Or la Cannes în 1957 pentru filmul „Scurtă istorie”, Marele premiu pentru cel mai bun film de animaţie „Şapte arte” şi Golden Gate Award pentru cel mai bun film de animaţie „Homo Sapiens”. La deschiderea standului au fost prezentate personalităţi care au colaborat cu cineastul — Dumitru Capoianu — compozitor al coloanei sonore din filmele de scurt metraj, Victor Antonescu — animator şi regizor, Bujor Râpeanu — critic de film, şi soţia cineastului, Ana-Maria Popescu-Gopo. Pe 29 noiembrie, se împlinesc 13 ani de la moartea sa. (Mireille Astrid Popa)

Singurul documentar realizat de o româncă, despre tragedia din 11 septembrie, la DaKINO — Naţional, 28 noiembrie 2002

Miercuri seară, în cadrul Festivalului de Film DaKINO, a for prezentat singurul film documentar realizat de o româncă, al cărui subiect este tragedia care a avut loc la 11 septembrie 2001, la New York. Filmul, intitulat „Cântarea Americii”, durează 26 de minute şi este dedicat, în special, românilor morţi în catastrofa care a lovit America: Corina Stan, Alexandru Stan şi Eugen Lazăr. De altfel, Camelia Moise, regizoarea acestui film, este şi singura persoană cu care familiile celor dispăruţi au acceptat să vorbească. Întâmplarea a făcut ca, pe 11 septembrie 2001, Camelia să se afle într-un bloc din Brooklyn, vizavi de Manhattan, de unde românca a fost martora mută a tragediei petrecute în New York. Pentru a realiza acest film, Camelia a făcut eforturi supraomeneşti. Ca să reziste în America, s-a angajat ospătăriţă şi barmaniţă la restaurantul „Casa Românească”, unde lucra uneori şi 16 ore pe zi, pentru a putea strânge banii necesari procurării materialelor de care avea nevoie. Secvenţe din „Cântarea Americii” au fost transmise şi pe CNN. (D.M.)